? Prezentare generala- Comuna Toplita, jud. Hunedoara
Close

Not a member yet? Register now and get started.

lock and key

Sign in to your account.

Account Login

Forgot your password?

Prezentare generala

TopPrimele marturii documentare

Comuna Topliţa face parte din “Tinutul Padurenilor” şi se intinde pe versantul vestic al Muntilor Poiana Rusca, intre Valea Cernei şi Valea Muresului. Tinutul Padurenilor este vast, el fiind format din 40 de sate şi catune, dintre acestea cea mai mare parte se regasesc pe culmile netede ale dealurilor, la o altitudine cuprinsa intre 600 – 1100 m, dar exista şi sate localizate pe vaile raurilor Cerna, Vălarita, Runcu şi Zlasti. Vecinii din Tara Hategului şi zonele limitrofe au numit locuitorii acestui tinut “padureni” datorita padurilor care inconjoara tinutul, pentru a ajunge in aceste locuri este obligatorie traversarea unei paduri. În anul 1279 este menţionat într-un document – satul Ruda – primul sat pădurenesc, tot din aceeasi perioada sunt dovezi referitoare la extracţia şi prelucrarea fierului care susţin că pe aceste meleaguri a existat o activitate omenească intensă cu mult timp înainte.
Înca din timpul stapanirii romane exista o inscripţie în limba latină “NATUS IBI, UBI FERUM NASCTUM”, aceasta mentioneaza perioada in care a inceput sa fie exploatat fierul. Denumiri ca Dăbâca, Ghelari, Goleş, Govâjdia, Topliţa vin din perioada de stăpânire slavă. 1781 şi 1813 sunt ani cu importanta pentru tinutul padurenilor in special pentru comuna Topliţa, reprezentand anul in care se pune in functiune primul furnal modern din sud-vest Transilvaniei, respectiv anul in care incepe sa produca fonta furnalul de la Govajdie, perioada care se incheie in secolul al XIX-lea. Toponimia masivului muntos este de origine latina şi deriva din “Poiana Rustica”, cuvantul “rustica” provine de la desemnarea asezarilor izolate din afara centrului urban Sarmisegetuza. Documente datate din secolul al XIV-XV aduc mentiuni in care apar localitatile de astazi: Hasdau -1438, Dabaca-1484, Topliţa-1482, Vălari-1482 etc. Pădurenii au păstrat o arhitectură arhaica pana in mijlocul secolului al-XIX-lea, insa odata cu trecerea timpului prin 1950, apar schimbari referitoare la planurile şi tehnicile de constructie, acestea primind o influenta oraseneasca.
Strategia de dezvoltare locala a comunei Topliţa, judetul Hunedoara 47
Perioada romana a avut anumite influenţe asupra zonei, şi anume:
Măgura Topliţa, au fost observate diverse urme care denota faptul ca in zona respectiva a fost exploatat aurul, pe panta de vest a dealului in apropierea Paraului Topliţa.

Evul Mediu În lucrarea cercetătorului ştiinţific al Muzeul Satului, Rusalin Isfanoni „Padurenii Hunedoarei” este lansata ipoteza ca Tinutul Padurenilor, la inceputul mileniului al II-lea a facut parte din Tinutul Hategului care la randul lui, in perioada 1224-1275, ar fi fost sub stapanirea voievodatului Olteniei condus de Litovoi. Dupa moartea lui Litovoi (1277), majoritatea satelor padurenesti au intrat în componenţa domeniului Hunedoarei.

Primele atestari ale cuptoarelor de topit minereu de fier
Minele de fier din acest tinut sunt mentionate pentru prima data intr-un document din anul 1493, astfel: ,,Oppidum Hunyad, ville volachales et montane ferri de Hunyod”. Intr-un alt document, din 1508, apare scris: ,,Oppidum Hunyad necnon… volachales et montana ferrea”.
Urbariul din 1681-1682 mentioneaza in tinutul Padurenilor cinci ,,mine de fier” prin care noi trebuie sa intelegem cinci topitorii:

  1. Plosca, pe apa Runcului, in apropiere de Govajdia;
  2. Topliţa, pe apa Cernei, la confluenta cu Vălarita;
  3. Nadrab, pe apa Nadrab, un afluent al Runcului (Govajdia de astazi);
  4. Limpert, pe apa Limpert, in apropierea Nadrabului;
  5. Baia Noua (,,Baia Doamnei”), in satul Baia Craiului, astazi disparut din cauza lacului de acumulare Cincis, amenajat dupa anii 1960.

Toate aceste topitorii luau minereul de la mina de fier Ghelar. Referitor la termenul de baie, trebuie sa facem cateva precizari: cat timp extragerea metalului din minereu se realiza la gura minei sau in apropierea acesteia (pana prin sec. XV d. Hr.), termenul de bale (lat. bane) semnifica atat locul de extractie a minereului – mina propriu-zisa – cat şi cuptorul de topit minereu (topitoria). Un astfel de cuptor presupus de istorici ca a functionat in sec. al IX-lea d. Hr. a fost descoperit in anul 1895 pe locul numit Valea Caselor din Ghelar. O macheta a acestuia se afla, de la sfarsitul sec. al XlX-lea, la Muzeul Tehnicii din Londra. În preajma cuptorului respectiv au mai fost gasite ulterior urmele a inca patru cuptoare. Metalurgia moderna in Muntii Poiana Rusca in anul 1781 incepe sa produca fonta primul furnal construit in tinut, la Topliţa, pe Valea Cernei. Acest eveniment marchcaza inceputul metalurgiei moderne in Tinutul Padurenilor. Dincolo de aspectele pur istorice, de framantarile şi contradictiile evolutiei mineritului şi fieraritului din Poiana Rusca, este demn de mentionat ca aceasta zona industriala de pe teritoriul romanesc, in care forta principala de munca o constituiau padurenii Hunedoarei, era recunoscuta pe plan european in extragerea şi prelucrarea fierului.

3

Inceputurile siderurgiei
Minele de fier au inceput sa fie cunoscute prin 1409, cand au aparut şi primele cuptoare de topit, acestea fiind situate pe teritoriul localitatii Topliţa in vecinatatea acesteia. Astfel de cuptoare sunt:

  • Atelierul Topliţa, mentionat documentar in 1674,
  • Atelierul Nou sau Baia Noua, atestat documentar in 1674,
  • Atelier Stirian, din Toplița,
  • Atelierul Baia Craiului mentionat documentar din 1754.