Suprafața de teren intravilan din comuna Topliţa este de 325,24 ha, iar terenul extravilan – 4750 ha.
Cea mai mare parte a extravilanului este reprezentata de paduri, arabil, zona nu prezintă condiții pentru cultivarea unor soiuri de cereale sau legume, motiv pentru care aprovizionarea populației se face de la piețe prin intermediul unor comercianti din zonă.
Suprafeţele de teren din comuna Topliţa sunt lucrate în cea mai mare parte în exploataţii individuale.
Datorită aşezării şi a terenurilor, locuitorii din Topliţa cultivă în cea mai mare parte cartofi (70 ha) şi porumb, care acoperă 65 ha.
Legumelesunt cultivate în cantităţi reduse, fiind destinate doar consumului casnic.
Pentru rentabilizarea muncii în agricultură, sunt necesare maşini şi utilaje performante de lucru.
Conform datelor furnizate cerealele, altele decât porumbul, nu sunt cultivate pe terenurile comunei.
În comună, pomii fructiferi sunt prezenți în jurul gospodăriilor și pe suprafețe special amenajate (livezi).
Ponderea cea mai mare in pomicultura o reprezinta prunul şi marul, cea mai slaba categorie fiind reprezentata de zarzări.
Pomicultura – este un domeniu ce a înregistrat o scădere semnificativă determinată în principal de lipsa dotărilor tehnice. În această zonă sunt plantații de pruni, meri, peri de diverse soiuri.
Viticulura – pe teritoriul comunei Topliţa se realiza doar pentru consumul propriu.
Silvicultura – datorită poziției geografice silvicultura este practicată în această zonă, existând o suprafaţă totală a pădurilor de 3855 ha.
Pădurile sunt preponderant de fag carpen, iar restrâns putem intalni paduri de molid.
Fondul cinegetic este format din căpriori, iepurele de câmp, vulpea, fazanul, prepeliţa, şoarecele gulerat, veveriţa, pârșul, pârșul de alun, șoarecele de câmp, şobolanul negru şi viezurele, lupul, mistreţul, căprioara, iepurele, gaiţa, cucul, porumbelul gulerat, ciocănitoarea pestriţă şi răpitoare diurne şi nocturne: ciuful de pădure, huhurezul de pădure, şorecarul nocturn, uliul găinilor şi uliul păsărilor, şarpele de pădure, şopârla comună şi guşterul.
Piscicultura – teritoriul comunei este drenat de râul Cerna şi de afluentul său Vălerița, unde se poate practica pescuitul în bune condiţii. Fauna acvatică este bogată şi variată fiind reprezentată de crap și păstrav.
