Reţeaua hidrografica a comunei Topliţa este reprezentată de raurile colectoare din tinutul Padurenilor precum
Cerna (cu afluentul Vălărița) şi Dobra.
Reteaua este completată de lacuri de interes industrial şi turistic (Cinciș şi Surduc). Apele subterane au, spre est un
caracter termal (Calan).
Râul Cerna (Cerna Hunedoreană sau Cerna Ardeleană) izvorăște din Munții Poiana Ruscă, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cincis, trece prin orașul Hunedoara şi se varsă în Râul Mureș; afluent principal al Mureșului, având un debit mare la vărsarea în acest râu, la vest de orasul Simeria.
Originea cuvântului “Cerna” provine din slavonă şi înseamnă “apa neagră”, deoarece atunci când plouă mult şi repede, apa râului îsi schimbă culoarea, tulburânduse. Izvoarele Cernei se afla în Munții Poiana Ruscăi, iar cele două ramuri ale sale se unesc in satul Hajdău. Ramura de nord izvoreste în apropierea satului Vadul Dobrii, iar cea de sud e alimentata de mai multe pârâie – Fântâna, Bordu, Negoiu, Ciumița – care izvorăsc de sub poalele vârfului Rusca, la o altitudine de aproximativ 1.200 metri. Este unul dintre cele mai mari şi importante râuri ale județului, lungimea sa fiind de 73 de km, dintre care 65 km sunt străbătuti prin masivul Poiana Ruscă. Suprafața de colectare este foarte mare, 740 kmp. Râul Cerna este alcătuit din trei segmente: primul segment, care începe odată cu izvoarele râului şi
ține până la vărsarea acestuia în Barajul Cinciș – Cerna, segmentul mijlociu este cuprins de la iesirea râului din baraj
pâna în apropiere de periferia orasului Hunedoara, iar ultimul segment se termină odată cu vărsarea râului in Mures. În avalnde Lunca Cernii traversează Cheile Cernii, apoi sesul aluvial pe care se află satele Hăsdău şi Dăbâca, pentru a ajunge printr-o vale săpată adânc, în lacul de acumulare Cincis.
Râul Cerna
