Populația și resursele umane
Evoluţia cantitativă a populaţiei comunei Topliţa este oglindită de recensămintele efectuate începâd din 1938. Înainte de această dată, asupra evoluţiei numerice a populaţiei se pot face estimări legate de informaţiile oferite de documentele istorice şi cartografice.
Rezultatele recensamantului efectuat în 2011, arată că populatia comunei Topliţa se ridică la un efectiv de 715 locuitori, in scadere față de recensamantul anterior din 2002, când se înregistraseră 882 de locuitori.
Schimburile de polulaţie dintre o regiune şi alta sau dintre o localitate şi alta reprezintă gradul de atractivitate demografică şi reflectă dezvoltarea sau persepctivele de dezvoltare ale regiunii sau localităţii respective. Marea majoritate a polulaţiei migrează spre Hunedoara.
Navetismul reprezintă o formă a mişcării migratorii, navetiştii fiind cei care pendulează între locuinţă şi locul de muncă.
Navetişti care se deplasează în comună sunt reprezentanţi de ingineri, medici, cadre didactice şi alte categorii de muncitorii calificaţi ce-şi desfăşoara activitatea în cadrul instituţiilor şi unităţilor economice, din comună. În total sosesc zilnic peste 15 persoane din Hunedoara sau alte localităţile învecinate, in timp ce deplasarea persoanelor navetiste din comuna inspre Hunedoara sau alte localităţile învecinate, in numar de aproxmativ 20 persoane.
Structura populatiei
Structura populației în funcție de vârstă
Privită evolutiv structura pe sexe a populaţiei, actualul teritoriu al comunei Topliţa s-a caracterizat printr-un echilibru relativ între cele două sexe, numărul bărbaţilor fiind mai mic decât cel al femeilor.
Structura pe grupe de vârstă este un indicator care reflectă stadiul „îmbătrânirii” sau „întineririi” populaţiei într-o anumită perioadă de timp şi, mai ales, perspectivele stadiilor următoare, facilitează analiza posibilităţior de asigurare cu forţa de muncă tânără, tendinţele de îmbătrânire sau întinerire demografice.
Populatia comunei este împărțită aproximativ egal din punct de vedere al sexului masculin şi feminin. O pondere usor mai însemnată o au persoanele cu vârsta peste 65 ani, cca. 31% din totalul populaţiei, urmată de celelalte grupe de persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-49 ani şi intre 50-64ani.
Cu numai 90 persoane este grupa reprezentând populatia tânără de la nou născuși la 19 ani.
Analizând cifrele de mai sus referitoare la populaţia de mari grupe de vârstă (tânără, adultă, vârstnică) constatăm predominare grupei adulte, după care urmează grupa vârstnică urmată de grupa tânără.
Starea civilă legală
Schimbările în comportamentul demografic și diferenţele pe sexe și grupe de vârsta se reflectă și în structura populaţiei după starea civila.
Persoanele necăsătorite predomină până la vârsta de 24 de ani. După aceasta vârsta ponderea persoanelor celibatare scade semnificativ, cu o intensitate mai mare la femei.
Nuptialitatea a cunoscut o evoluţie oscilantă după revoluţia din 1989, o creştere semnificativă după 1990 a numărului de căsătorii fiind explicată prin factori de natura psihologică. Condiţiile economice defavorabile ulterioare, accentuarea crizei locuinţelor, creșterea somajului și instabilitatea socială au impus o reducere a căsătoriilor.
Vârsta medie la prima căsătorie pentru bărbaţi în 1980 a fost de 24,7 ani și în 2000 a fost de 26,6 ani iar în cazul femeilor în anul 1980 a fost de 21,9 ani și în 2000 de 23, 4 ani.
Cele mai multe căsătorii se înregistrează la grupa de vârstă 20-24 de ani, urmată de grupa 25-29 de ani în cazul ambilor soţi.
Vârsta medie a soţilor la data încheierii căsătoriei, luând ca punct de referinţă anul 2000, este de 28,6 ani la bărbaţi
Vârsta medie a soţilor la data încheierii căsătoriei, luând ca punct de referinţă anul 2000, este de 28,6 ani la bărbaţi
și 25,1 la femei.
Evoluţia ratei de divorţialitate este înscrisă în valori cuprinse între 0,44 și 1,18, generaţiile tinere sub 25 de ani fiind cele mai expuse acestui fenomen. Condiţiile favorizante sunt veniturile mici, creșterea somajului, traiul într-o familie cu mai multe generaţii etc.
Vârsta medie la divorţ a soţului este de 37,1 iar a soţiei de 33,5. Grupele de vârsta cu cele mai multe divorţuri sunt 30-34 de ani, urmate de 25-29 de ani la bărbaţi și 20-24 de ani, urmată de 35-39 de ani.
Analiza numărului deceselor și a ratei de mortalitate este o altă componentă importantă a evolutiei populatiei, observandu-se o scadere a acestora. La grupele de vârstă cuprinse între 20 și 64 de ani, rata mortalităţii masculine este mai mare decât cea feminină.
Structura populaţiei după etnie
Structura populaţiei în funcţie de religie
După rezultatele obţinute în urma ultimului recensamant cultul preponderent este cel ortodox în proporţie de 87 %.
Pe lângă acest cult mai există şi o minoritate de penticostali (9%) şi de romano-catolic i(1%). Pentru 3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
